Dezamăgiri

În numele lui călător ca un înger

Îmi zgîrîi aripile azi de pămînt,

Plutesc într-un aer ce aripi îmi frînge

Şi gusturi de viaţă naivă mă mint.

Arunci doar porunci într-o lume fierbinte...

Ca raze solare orbesc a lor minţi,

Cad, pe corpuri calc prin cuvinte...

Pe chipuri geloase de îngeri cuminţi...

Mă-mbrac în ale lor pietre...

Mă scutur de umbre şi nori,

Alintînd uşi cu brichete

Şi aburi hapsîne pline de fiori.

Mă-nec în a lor maluri

Ca un suflet rotund..decedat,

Păşesc..., sucind planuri...

Al realităţii mit –crud ne-nsetat.

Aprind luminiţe şi cad în tunel

Acolo-mi cresc aripi în suflet mereu,

Mă-ntind înspre acele ce îmi par vii,

În jur o cruzime cu trupuri pustii.

Întind a mea mînă spre ei admirînd,

Ei,..suferind iar suspină

Iar eu mă scald în ale lor priviri...dezamăgiri...

14.02.2012

© Copyright: Карина Жимбей, 2012
Свидетельство о публикации №11109098982