Tu...

Priveam adese ori în ochii tăi creşti...
Atunci cînd adormeam,simţeam cum îmi lipseşti,
Doream să fii al meu,dar tu mă respingeai...
Credeam că mă placi... TU - rece cuprindeai
Ştiam că într-o zi totuşi vei ofeli
Şi toată dragostea îmi o vei dărui.
O lacrima pustie şi rece ca un rîu
Dăruieşte-mi mie să ştiu că nu-i tîrziu.
Doar cu o răsuflare inima am să-ţi o scald
De orice aş fi în stare să ajungem la mal.
Să alung întăinuirea care m-a ars uşor,
Din nou să simt iubirea din firul de amor...
Eu ţi-aş fura privirea ca a sufletului cadou
Să nu mă simt surpată.. iar.. din nou.
În întuneric şoapte lipsă de oxigen,
Te vreau mereu aproape cu flirt de orice gen...
Visez în orice clipă din nou respir încet
Mă mint cu alintări,ştiu doar că lînga mine
Stă doar al tău portret...
Şi în fiice rugăciune... poate iţi e indiferent
Pronunţ doar al tău nume,..încet şi foarte lent ..........

(2007)


© Copyright: Карина Жимбей, 2011
Свидетельство о публикации №11109098982