miercuri, 4 aprilie 2012

Nu îţi mai pot spune „rămîi...”


Plutesc mii de stele,...în aer parfum
Şi ochii ca sticla lucesc ca de fum,
Spuneai sînt un înger...
Credeam mă iubeşti
Şi sufletu-ţi plînge,alunecînd pleci.
În valul de noapte,tu pleci suspinînd,
În urme doar şoapte:
„ pa, chipul meu iubit...”
Pe prag stai...,iar eu uşa închid
Acum te petrec ca pe un ghid.
Se varsă pe corpu-mi cenuşa,
Eu rămîn ca un scrum lîngă uşă.
Cu praf mi se acoperă faţa...
Aşteaptă iar mîini mîngîind,
Pe buze se aşterne gheaţa
Şi nu-ţi mai pot spune „rămîi” .

(13.02.07)
© Copyright: Карина Жимбей, 2012
Свидетельство о публикации №11109098982

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu