vineri, 13 aprilie 2012

Alunec


Alunec blînd în păpucei din ceară
Scutur aripile de vechi priviri,
În suflet îmi creez iar primăvară
Şi-mi cos sufletul sur din amintiri.

M-aplec spre raze de lumină
I-au pana netedă pentru a evada
Acolo unde-un gînd suspină
Şi are timp pentru a cugeta.

Emoţiile le-nchid într-un altar
Ferestrele din suflet lumina-şi irosesc
Din suferinţe, un Abecedar
Făcut-am... să zîmbesc.

Croiesc pe file cărări mii
Păşesc prin umilinţei cimitire
Aştern iar lacrimi triste şi pustii
Din virgule formînd zidire.

M-aplec la un cămin ce încă arde
Aici e atît de cald şi..fericirea
Mă scaldă în umbre finite şi calde
De parcă aş cunoaşte nemurirea.

(11.04.2012)
© Copyright: Карина Жимбей, 2012
Свидетельство о публикации №11109098982

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu