Ce este timpul
pentru oameni?!
Nisip – în sticlă
decedat,
Moarte,ce Ore
poartă haine,
Ce suflete
semnează pe pragul scurt codat.
Priviri de sînge
în ramuri...
Coroane..,stîlpi pustii...
Acolo, se plîng
arme
Cu glasuri de
copii.
Cu mituri tipărite
Pe vechile
zidiri,
Plin de inimi
răpite
Şi –al vieţii
depăşiri.
Se tipăresc
movile
Ca acele de
spini,
În pace odihnite
Pete de amintiri.
Se scurg ca apa
anii,
Şi dorul de
lumină –
Se-apropie în
taină
De trup ce-i o
ruină.
Se macină altare,
Se scurg din
ceară lacrimi,
Ard suflete-n
pahare,
Dor... şi
pustietate.
Pe aţă leagăn
puii,
Din minte scutur
scrum,
Prind umberele
vecine
Şi mă înec de
fum.
Florile ţese
plapumi-
Pijame de
dormire,
Doar timpul n-are
lacrimi
Şi suflet de
iubire....
(23.01.2013)
Carina Jimbei
© Copyright: Карина Жимбей, 2013
Свидетельство о публикации №11205046693
