E întuneric şi
doar o cale
Apare ca treaptă
spre drumuri regale,
E viaţă, e suflet
aici şi acum...
Sunete,vibraţii
de vînturi în drum.
Dorm acele
inocente spirite
Ce constelaţii
mii din cărăbuşi crează,
Spre stele lin
întindem firele
Şi urmărim
peisajul ce urmează.
Un val din luminiţe
Se –aprinde printre
nori,
Ca-n vis mii de
fiinţe,
Prieteni-stele ce
ne dau fiori.
Ne-acoperă cu o
pînză
Ce pare –o poezie-n
ceaţă,
Legaţi cu aţă
strîns...
Cuprinşi de ei
pîn dimineaţa.
